Sindromul Münchausen reprezinta o tulburare psihiatrica in care pacientul
se prezinta cu simptome fictive, mimate sau induse (de genul sincopelor, convulsiilor, crizelor, traume), doar pentru a satisface dorinta maladiva a celor afectati pentru simpatie si atentie din partea celor din jur. Afectiunea imaginara este structura patognomonica (caracteristica) sindromului. Maladia a fost numita in onoarea baronului Karl Friedrich Hieronymus von Münchausen, ofiter german, recunoscut pentru povestirile excesiv de exagerate privind biografia lui si a fost descrisa pentru prima data in 1951 de Richard Asher. Exista o similitudine cu ipohondria insa diferenta consta in faptul ca bolnavul in primul caz este absolut constient ca nu are nimic, pe cand in al doilea caz este terifiat de posibilitate.
Simptome: mimarea unei simptomatologii ireale, adesea autoprovocata (malingering, in cazul in care persoana doreste beneficii materiale) prin diferite substante, cunoasterea detaliata a unor afectiuni si a terminologiei medicale, cu o istorie medicala vasta, dar inconsistenta, cu numeroase internari in spitale si interventii chirurgicale, totul pentru a atrage atentia asupra persoanei in cauza.
Cauze: practic necunoscuta. Se poate sa fi existat o trauma in urma unei experiente in copilarie cand se prea poate sa fi fost neglijati in favoarea unei persoane bolnave, si sa-i fi atras atentia care o primeau ei.Acest aspect s-a rasfrant la un nivel psihosocial, probabil si ca un proces inconstient de transpunere a unei anxietati.
Tratament: bolnavii sunt reticenti la orice tratament psihologic sau nu, intrucat sustin cu vehementa stadiul lor patologic. Se recomanda schimbarea mediului, asigurarea unei atmosfere afective potrivite si psihoterapia personala si familiala.
Sindromul Münchausen se poate manifesta divers aplicata unei alte persoane decat pacientul, tulburare cunoscuta sub numele de sindromul Munchausen by proxy – MSP (prin delegare). Acesta a fost descris prima oara de care Roy Meadow, care a realizat un studiu asupra abuzului unei mame asupra propriului copil prin inducerea constienta a unei boli. Sindromul Munchausen po
ate fi incadrat intr-o lista de afectiuni general numite tulburari somatoforme sau componenta a unei alte afectiuni numite sindromul Briquet care include tulburari de conversie ( stari precum parestezia, paralizia sau crize epileptice apar din senin fara explicatii neurologice), ipohondriei, sindromul dismorfic (pacientul este maladiv preocupat de diverse defecte ale corpului sau) si dureri migrenoide posibil cauzate de stres. Din orice unghi ar fi privit, sindromul Munchausen ramane o ciudatenie a lumii medicale prin simplul fapt ca nu poti trata probleme pe care vrei sa le ai.
Lasă un comentariu
Niciun comentariu până acum.
Comentarii RSS URI identificator TrackBack
